8 martie , 2017

DILDO

DILDO

Povestire scrisă de Lucian Roșu, aleasă de Filip Florian la Creative Writing Sundays, pe 26 februarie 2017.

Zilele trecute căutam un cadou amuzant pentru o prietenă, pentru ziua ei. După ce am epuizat toate site-urile de cadouri cu tot felul de nimicuri interesante, cineva mi-a sugerat că ar fi haios dacă aș apărea la aniversare cu un cadou cu temă sexuală, că ar sparge hegemonia dar și monotonia cerceilor, parfumurilor și a tuturor articolelor pe care le numim generic – cadou de ziua cuiva.

Fiind o prietenă apropiată și știind că nu se va supăra, am zis de ce nu și iată-mă la Piața Romană, în fața ușilor negre și a scrisului din neon: Sex Shop. După ezitarea obișnuită oricui intră prima oară într-un astfel de magazin, deschid ușa și pătrund în lumea jucăriilor sexuale.

Spre surprinderea mea, mă întâmpină două doamne cam de vârsta maică-mii (unde eu mă așteptam la două goth girls cu cercei în nas și tatuaje pe gât), mă întreabă respectuoase cu ce mă pot ajuta, eu mă gândesc prea puțin și mă trezesc zicând: „Am nevoie de un dildo pentru prietena mea!”. După ce realizez că nu sunt singurul client și că toți ceilalți șapte bărbați din stanga mea vor și ei cam același lucru, îmi ajustez vocea și spun șoptit: „Este pentru o aniversare…”

— Sigur, îmi zice una din doamne, cu acea privire de parcă își făcea cu ochiul în interior, pentru a vă putea ajuta, va trebui să știu câteva detalii despre iubita dumneavoastră. Este înaltă?

— E înăltuță, dar, știți, nu e vorba de iubită…

— Sigur, continuă mătușa, pentru o înălțime medie recomandăm lungime medie, dar, sigur, diferă de la femeie la femeie. Cu grosimea cum stați?

Vine un moment în viața fiecărui bărbat când e pus în fața unei situații în care nu mai știe ce să zică. Adică, să-mi fie cu iertare, nu mai știam la ce să mă raportez, că dacă mă uitam pe rafturile magazinului, eram exact ca un pui înfrigurat într-un țarc cu elefanți și, în plus, parcă simțeam cum se ascut urechile celorlalți sexshopperi în așteptarea răspunsului.

Am îngăimat:

— Bine…

— Sigur, continuă mătușa, aș mai vrea să știu rata de masturbare.

— Ce? întreb eu derutat, gândindu-mă cât de puțin știu despre prietena mea și simțindu-mă oarecum vinovat, chiar dacă nu era iubita mea.

— Păi, trebuie să știm această frecvență a masturbării, pentru a vă putea recomanda materialul potrivit. Știți, aceste aparate sunt din sticlă, cauciuc, plastice de tot felul și după un timp, dacă sunt folosite mult, se uzează.

— Am înțeles, zic eu, deși eram pierdut și nu înțelegeam nimic. Păi… a… ce sa zic… de vreoo… nu știu… 2-3 ori pe săptămână. E mult, e puțin? Și simțindu-mă un pic mai încrezător, mă trezesc încercând să fac o glumă: O ține un an măcar? Și zâmbesc.

Prima mătușă renunță la discuție cu mina unui om care a făcut tot posibilul și predă ștafeta celeilalte mătuși, mai agresivă, dar având același tic verbal:

— Sigur, domnule, aceste obiecte intime sunt foarte importante pentru o femeie și nu trebuie transformate în subiect de glumă.

— Îmi cer scuze, zic eu smerit, neabținându-mă totuși să nu mă gândesc că primesc lecții de morală de la două doamne care vând penisuri de plastic. Dar trec repede peste gând, din dorința de a mă vedea mai repede plecat de acolo și mai încerc o dată să le reamintesc că vreau un cadou amuzant pentru o prietenă, nu pentru iubita mea:

— Știți, eu iau cadoul pentru…

Dar, la fel de prompt:

— Sigur, zice mătușa 2, mai vrem să știm cum simte domnișoara plăcerea: prin frecare sau prin apăsare?

Și în momentul acela am căzut pe gânduri. Mi-am amintit de toate momentele petrecute împreună, toate revelioanele, toate aniversările, când fumam împreună în curtea liceului, când am absolvit, când fiecare și-a ales drumul său în viață, când ne-am reîntâlnit apoi și am stat la o bere, depănând amintiri, când am fost la nunta ei, când a făcut primul copil. Și uite că în toți anii aștia, cu toate că suntem foarte buni prieteni, nu am întrebat-o niciodată dacă simte plăcerea prin frecare sau prin apăsare. Oare pune cineva întrebări de genul asta unui prieten? Poate e nevoie de o vizită la sex shop ca să poți întreba așa ceva. Acolo se poate.

Carl Sagan spunea că noi, oamenii, suntem modul prin care universul se cunoaște pe sine. Poate că sex shop-ul este modul nostru, al oamenilor, de a învăța cum să-i cunoaștem pe ceilalți.

— Sigur, de multe ori bărbații nu știu exact ce simte iubita lor, asta pentru că sunt concentrați pe propria plăcere, continuă mătușa nr. 2, moment în care îmi era dor să revină mătușa nr. 1.

Complet pierdut și dorindu-mi să plec mai repede de acolo, am ales „prin apăsare”.

— Sigur, avem exact produsul de care domnișoara are nevoie, vi-l aducem imediat. Doriți să-l împachetăm pentru cadou?

— Sigur.

Le-am salutat respectuos pe mătuși, apoi am ajuns pe la mijlocul petrecerii, prietena mea a fost foarte încântată și amuzată de cadou, am râs împreună atunci când i-am povestit toată întâmplarea, iar peste câteva săptămâni m-a sunat să-mi spună că a fost cea mai bună idee de cadou, că face minuni în căsnicie, mi-a mulțumit încă o dată și, la finalul conversației, când am întrebat-o dacă închide ea prima apelul, mi-a zis:

— Sigur, prin apăsare.

#lucian roșu

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *