Da’, ce, m-am tâmpit? Curat plagiatură, ziseră pisicile leşinate motanului mauve. Abonamentul dumneavoastră a expirat, răspunse el. Nu mai desenaţi motănei, bufnicioare şi floricele. Sunt serios aicişa pe Feisbuc. Prefer felinele maidaneze, dar cu sânge albastru în cerul gurii negre. Ai şi tu un pic de talent, dar doar tu vezi asta monstruos.
autor: Violette Vornicel-Guthmann
A fost odată ca-n poveşti, a fost ca niciodată, o poveste fără cap, o poveste lată… Făcăleţ o întinse, făcăleţ o prinse, dar povestea nu stătea, chiar la vorbe-ncinse…
autor: Cornel Bişa
Iubirea mea vegetariană, eşti furculiţa care îmi înţeapă chifteaua dezvoltării personale. E ultima chiftea din farfuria speranţelor mele. Tu iei chifteaua, eu spăl farfuria. Morcovul meu drag, tu molfăie chifteaua, dar lasă-mă să te ronţăi.
antrenament Motanov
O scurtă povestire într-un comentariu pornind de la ipoteza că, într-o noapte, statuile au coborât de pe socluri și au început să se plimbe prin oraș.
autor: Adriana Mihai
Mergând prin oraş, şi-au dat seama că, deşi stau acolo de atâta timp, nu îl cunosc câtuşi de puţin. Fiecare statuie a umblat hai-hui prin oraş în toiul nopţii, admirând, citind plăcuţe, făcând fotografii, până când s-au întâlnit toate şi și-au promis că îşi vor părăsi soclurile în fiecare noapte.
autor: Laura Ned
Şi apoi au updatat paginile de Facebook: „mers la Mc şi mâncat cheeseburger” „seară naşpa, care ieşi în oraş?” „mi-e sete, iar beau apă” „mi-a amorţit un picior, mai stau mult aşa?!”
autor: Cornel Bişa
Toate urmăresc hipnotic calea arătată de Icarus (Statuia Aviatorilor), care pluteşte deasupra Bucureştiului. Împăratul Traian, cu o impresionantă erecţie, abia poate să mai ţină lupoaica în braţe. Lupoaica romană, alergând, urlă spre lună. Bebeluşii Romulus şi Remus, mergând în patru labe, plâng de ţi se rupe inima… Icarus trece razant pe lângă bustul lui Caragiale…
autor: Sorana Grigoraş
Oricât de grijuliu încerca să păşească şi să nu facă un zgomot prea mare, nu reuşea decât să-şi desprindă cu greu călcâiele de pe caldarâm şi, de fiecare dată, mici bucăţi înnegrite din tălpile lui se desprindeau şi lăsau să se vadă carnea albă pietrificată.
autor: Effy Mcsquirrel
Au început să se plimbe prin oraş, căutând frenetic locul de refugiu nocturn al porumbeilor… Venise vremea răzbunării! Nici cei câţiva grafferi care le-au ieşit în cale nu au scăpat prea uşor în acea noapte. Statuile erau hotărâte să îşi facă dreptate. Priviseră tăcute demonstraţii şi revoluţii, discursuri sforăitoare, politicieni, demagogi şi câţiva oameni sinceri,…
autor: Bianca Stupu
David îşi smulge frunza, se prelinge pudic până pe lângă Extazul Sfintei Tereza şi se privesc adânc, foarte adânc, în urechi. Nike îşi deschide aripile şi şi le fâlfâie privitorilor, să nu transpire. Într-un final, Cesare, din invidie, dar totală admiraţie, ridică degetul pentru că, nu-i aşa, ce rost are o orgie fără corp?