24 octombrie , 2013

CONFERINȚA INDUSTRIILOR CULTURALE ȘI CREATIVE

Am participat, dăm informațiile mai departe, poate vă folosesc. Înainte de asta, câteva impresii și precizări.

Vorbim de Forumul Național al Industriilor Culturale și Creative, adresat potențialilor antreprenori în această zonă, care a debutat pe 23 octombrie cu o conferință la București. Forumul a fost organizat în parteneriat cu asociația Oricum, pe care îi cunoașteți cel puțin prin proiectul Shorts Up.

Nu ne-a plăcut întârzierea mare a participanților (publicului), care a decalat programul, și faptul că au venit mai puțini decât s-au înscris. Să vrei să fii antreprenor cultural/creativ dar să nu-ți respecți angajamentele – not a good start. Ne-a plăcut organizarea, atmosfera, invitații au fost simpatici și păreau de bună-credință. Per total, am rămas cu senzația de abstract, mai ales la partea care ne interesa poate cel mai mult – oportunitățile de finanțare. Dar de-aia există atelierele care urmează azi și mâine, ca să coborâm în concret.

Mai jos sunt ideile principale ale prezentărilor la care am asistat. Conferința a avut 4 mari teme – rolul sectorului public, educația pentru creativitate, modele de antreprenori creativi de succes și finanțarea. În „industrii creative”, organizatorii au inclus 11 domenii: advertising, arhitectură, arte și antichități, meșteșuguri, design, modă, film, video și fotografie, software, jocuri și publishing electronic, muzică și performing arts, publishing, televiziune și radio.

I.                    Importanța sectorului cultural și creativ în economie și în dezvoltarea regională

Peter Barta, CEO Fundaţia Post-Privatizare, beneficiarul proiectului „Promovarea Antreprenoriatului în domeniul industriilor creative” (din care face parte conferința)

  • 2009 – industriile creative reprezentau în România 7.8% din PIB. Sector competitiv tocmai datorită creativității
  • Proiectul a implicat 500 de businessuri creative în 30 de traininguri
  • Se va lansa curând o platformă online pentru industriile creative, cu o bază de date de 2000 de oameni care lucrează în industriile creative, utilă pentru networking și colaborare
  • Vor apărea și interviuri video cu antreprenori creativi de succes, tocmai pentru că nu sunt vizibile modelele, oamenii reali
  • Antreprenorii din acest sector au probleme cu scalability – potențialul de creștere a businessului, deci au nevoie de colaborare, de parteneri cu skillurile care le lipsesc

Andrew Senior, Expert în domeniul politicilor creative la UNESCO, director al Andrew Senior Associates Ltd, Marea Britanie

  • Vorbim de o revoluție, dar nu de una ca în 1989, nu de una culturală ideologizată, nu de una a protestelor anonime ca în Turcia & co, nu de una despre sfârșitul capitalismului
  • Capitalismul e foarte adaptabil, e despre oameni cu idei care identifică gaps, evaluează oportunitatea și riscul, apoi iau o decizie informată – foarte importantă într-o societate deschisă (cu acces la informație și cunoaștere, în care oamenii sunt empowered)
  • Nevoia de „curatoriat” pe internet, unde informația abundă și e greu de fltrat
  • Nu orice formă de creativitate are valoare comercială
  • Creativitatea umană – poate singura resursă distribuită egal pe glob
  • Global hubs (New York, Londra) – au și breadth și depth. Listă de condiții pe care le îndeplinesc orașele despre care putem spune că sunt huburi creative: Diversity & difference, Intellectual property protection and trade, Cultural, business & digital infrastructure, Higher education institutions, City administration and policy, National government policy, Global transportation hubs și Resonance – Richter scale for creativity (foarte important, înseamnă că ce se întâmplă în oraș se află și are impact la nivel regional și/sau global)
  • Întrebarea e ce influență regională poate avea România (pont – suntem aproape de Istanbul, care e foarte efervescent) și, pentru asta, cât de orientată pe viitor e
  • Nurturing creative industries – depinde de cum angrenează guvernul cetățenii și cum se raportează cetățenii unii la alții
  • Richard Florida – triunghiul celor 3T ai economiei creative: Talent, Tehnologie, Toleranță(la fel ca dragostea, banii nu o pot cumpăra)
  • Un mediu tolerant poate genera avantaj competitiv – permite outsiderilor să aibă succes (exemplu – J K Rowling: mamă singură, fără apartenență la clasa literară)
  • De ce se întâmplă revoluția acum? Piața a devenit mai importantă, iată cum s-a întâmplat asta (având în minte ca un cadru trunghiul Creativitate – Antreprenoriat – Piață): în anii ’60 – ’70 – declin în consumul de cultură în Marea Britanie, așa că au început să se uite mai atent la oameni – adică la audiență, la piață. Triunghiul Cultură – Comunicare – Tehnologie (a schimbat felul în care oamenii gândesc și acționează). E, deci, o revoluție care folosește puterea rețelelor (social media) și comunicațiile mobile. Prin tehnologie, lumea devine mai mică. Comunitatea nu mai sunt vecinii, au apărut comunitățile virtuale și cloudul
  • Spre deosebire de celelalte sectoare economice, cel creativ nu prezintă doar competiție, ci și colaborare. E și despre inovație – game changing -, dar și despre înțelegerea trecutului cultural – și creating a narrative others can understand  pentru a-l valorifica
  • Altă trăsătură interesantă a sectorului creativ – se potrivește cu etica și comerțul echitabil
  • Concluzia a fost că e o revoluție condusă de puterea imaginației

Adrian Ciocănea, Secretar de Stat la Ministerul Economiei

  • Anecdotă despre dialogul cu autoritățile locale pe proiecte creative: „avem nevoie de proiect, dar nu știm dacă e necesar”
  • Industriile creative pot intra într-un value chain în diverse politici publice (problema calității aerului din București, de exemplu)
  • Săptămâna viitoare va fi făcută publică o strategie națională pentru competitivitate
  • Industriile creative nu trebuie să fie doar o preocupare a guvernului, trebuie să existe și o instituție care să fie vocea industriei. Guvernul trebuie să facă 3 lucruri: 1.mapping, 2. Să stabilească criteriile de finanțare 3. Să creeze cadrul pentru dialog cu antreprenorii (acea instituție-voce)

Andreea Paul Vass, Prim-vicepreşedinte PDL, promotor al industriilor creative

  • Românilor le curge creativitatea prin vene (sic!), dar nu știu să o capitalizeze
  • Nu există o clasificare satisfăcătoare a profesiilor din industriile creative
  • Problema exporturilor de produse și servicii culturale/creative – unele zone stau bine la acest capitol (arhitectura), altele nu (filmele românești care iau premii dar nu aduc venituri)
  • Ca parlamentar, elaborează un proiect de lege privind industriile creative, care prevede: 1. O definiție și o clasificare a industriilor 2. Modificarea COR (codul ocupațiilor) 3. Alinierea CAEN românesc la cel european 4. Consiliu sectorial pentru industriile creative5. Crearea unui brand sectorial inclus în strategia națională de export 6. Măsuri de sprijin pentru ind. cr. (companiile creative care angajează oameni noi să nu plătească 3 ani CAS, un program pentru stimularea dezvoltării de  startupuri creative, cu consiliere pentru elaborarea strategiei de business finanțată prin POSDRU, scutirea de impozitul pe profit pentru companiile din ind cr care au ca partener un fond de capital de risc și cifra de afaceri sub sau peste 200000 euro – nu s-a hotărât cum e mai bine)

Q&A:

Q:  De ce nu sunt măsuri de sprijin pentru persoane fizice?

A Vass: În industriile creative e esențială colaborarea, singur nu se poate, trebuie să găsești parteneri cu resurse complementare. Forța echipei, a clusterului.

A Senior: Majoritatea ideilor ajung pe piață pentru că sunt testate într-un fel sau altul. Procesul începe cu un om, dar ideea se schimbă pe parcurs, e un proces colaborativ. Exemplu – un autor scrie o carte, dar apoi ajunge la editură, unde se schimbă în urma lecturii de  către editor etc.

Q: Guvernul nu oferă pachete legislative și nici eficiență practică – nu există continuitate, de aceea nu se poate construi. Problema nu e la cetățeni.

A Crișan (Oricum, moderator): Dar și societatea civilă trebuie să se organizeze ca să creeze presiune să țină guvernul responsabil.

A Senior: Industriile creative sunt un obiectiv nou pentru guvern (a new agenda), nu funcționează ca celelalte, sunt mai greu de înțeles. De exemplu, toleranța e greu de abordat, de creat.

A Vass: Oamenii (antreprenorii) pot contribui cu idei care le valorifică experiența așa încât să îmbunătățească propunerile legislative. Dar e nevoie de respect reciproc, în industriile creative e mare bătălia orgoliilor.

II.                  Rolul sectorului public

Christina Leucuţa – Director Direcţia Politici Industriale și Mediu de Afaceri din Ministerul Economiei

  • A fost vorba despre clustere și poli de competitivitate
  • Cluster = concentrare geografică de companii și instituții aflate în interconexiune, care se manifestă într-un anumit domeniu de activitate (Michael Porter)
  • Cluster emergent = aglomerare de întreprinderi, inclusiv IMM, universități și institute de cercetare, administrații publice locale care se află într-un stadiu incipient de colaborare
  • Cluster inovativ – promovează schimbul de facilități, know-how, expertiză între membri, networkingul, diseminarea de informații
  • Polul de competitivitate e un cluster inovativ regional cu vocație națională sau internațională sau o rețea de clustere
  • Exemplu de cluster (sau paralelă?) – în jurul brandului Alexander McQueen (toată rețeaua de creație, producție, promovare, vânzare etc din spate). În România nu prea avem o rețea asemănătoare pentru designerii din fashion, de exemplu, nu avem entități catalizatoare
  • Colaborarea și încrederea – două calități la care românii nu stau prea bine (reticență încurajată de protecția slabă a proprietății intelectuale, poate)
  • Realitatea economică dă importanță sectoarelor creative (anul trecut 23% dintre tineri erau șomeri)
  • Trebuie să avem curajul să intrăm în structuri asociative europene
  • Fiecare regiune din România își va dezvolta o strategie de specializare inteligentă
  • 46 de clustere și poli în Ro, jumătate dintre ele sunt capabile să intre în rețele europene. Asociația clusterelor din Ro – www.clustero.eu

Delia Mucică, Consilier afaceri europene Ministerul Culturii, profesor UNATC

  • Distincție: industriile creative dau produse ce țin de consumul extracultural, spre deosebire de industriile culturale (mai mult de acestea s-a ocupat Ministerul Culturii)
  • 3 piloni: 1. Creatorul independent 2. Producătorul 3. Mediatorul accesului publicului (mai mult de primul s-a ocupat Ministerul Culturii, sunt puține inițiative care vizează dezvoltarea unei audiențe pentru produsele culturale. Cele 3 laturi nu sunt tratate împreună decât la nivel teoretic și „sus”, e nevoie de politici transversale, dar și de o abordare verticală, pe sectoare, pentru că nevoile sunt diferite – de exemplu problema cinematografiei românești ține mai mult de distribuție și de educația publicului)
  • Cine nu consumă decât produse culturale externe pierde un pic din identitatea culturală națională
  • Industriile acestea sunt industrii de prototip, de aceea au un mare risc (primul CD al unei formații poate fi un hit, al doilea poate eșua)
  • Patrimoniu imaterial de drepturi care nu favorizează accesul la capital – sunt greu de monetizat, drepturile de autor nu pot constitui garanție la bancă
  • Eterogenitatea conștiinței de sine la cei care aparțin diverselor sectoare
  • E păguboasă concepția că „industrie”, „economie” nu sunt chestii la care să se gândească oamenii creativi
  • Sistemul public e inert prin natura sa, nu e potrivit să fie vârful de lance într-o strategie transversală + decidentul public are instrumente limitate și nu cunoaște mediul digital
  • Industria creativă în Ro e formată din cazuri individuale, cu o floare nu se face primăvară. E nevoie de un sistem  care să fie enabling, nu de unul în ciuda căruia să reușești, prin care să te poți strecura ca să ajungi la finanțare
  • E nevoie de un parteneriat autorități publice + autorități locale + sectorul privat/creatorii independenți. Vorbitoarea e adepta unei abordări hands off în ce privește decidentul național, dar pentru implicare la nivel de autorități locale

Egbert Rühl – CEO Hamburg Kreativ Gesellschaft, Germania

  • Hamburg Kreativ Gesellschaft e o agenție a orașului Hamburg, subordonată Ministerului Culturii, cu 7 angajați și un buget de 750000 euro/an, care oferă servicii de susținere și de promovare a industriilor creative din Hamburg (ca stat)
  • Se concentrează pe fondatori și startupuri – pe structuri mici
  • Din 2010, de când există, a dat 800 de consultații antreprenorilor
  • Serviciile agenției:
  • Coaching și calificare (au un pool de coachi, așa încât să ofere acest serviciu pe care antreprenorii nu și l-ar permite, pentru că e scump, fac educație economică)
  • Dezvoltare imobiliară/a unor zone urbane (dezvoltă și împart spațiile după nevoile antreprenorilor – care n-ar avea cum să închirieze în altă parte un spațiu de 15 mp, de exemplu. Au transformat un depozit imens al căilor ferate într-un creative quarter)
  • Acces la finanțare (au făcut o platformă locală de crowdfunding, www.nordstarter.org, au o bază de date cu posibilități de finanțare, dau sfaturi individuale, fac lobby pentru noi variante de finanțare)
  • Networking (au tot felul de întâlniri, pe diverse categorii – studenți, diverși stakeholders aduși împreună)
  • Lobbying
  • Dacă e să faci o agenție ca a lor, ar trebui să fie: tailor-made, flexibilă, să aibă și self-governance și co-governance, să se concentreze pe structuri mici, să ofere interfețe (între o nevoie și un furnizor, de orice fel de nevoie ar fi vorba), să dezvolte un sistem social, să ușureze accesul la finanțare, să suțină trecerea peste hotare a proiectelor
  • Există o balanță înclinată greșit între conținut și tehnologie (- în favoarea acesteia). Trebuie răsturnată balanța și la asta pot contribui industriile creative

Costin Lianu – Director General Adjunct Departamentul de Comerţ Exterior

  • În 2004-2005 a fost creată prima strategie națională de export, realizată în parteneriat public-privat
  • Au fost încurajate să intre în Consiliul de export asociațiile de ramură (IT, design, mobilă etc) și promovate la târguri internaționale de profil
  • Există/ se dorește? un brand sectorial în IT
  • Mesajul e unul de disponibilitate și susținere. Există și acest site http://portaldecomert.ro/

 

III.                Educație pentru creativitate

Radu Godeanu, Vice-Președinte al Uniunii Generale a Industriașilor și reprezentant al Ministerului Muncii

  • Strategia nu trebuie să vină de la București, e important teritoriul

Prof.dr.Ioan Pânzaru – rector 2005-2011 al Universității din București

  • Inițiativele de reformă a învățământului pornesc de la premisa că universitatea de azi în Ro e un mediu propice creativității – ceea ce nu e adevărat
  • UE – concepție aproape mesianică despre rolul economiei creative
  • Școala de la Frankfurt considera că ideea de a industrializa arta și cultura e abjectă. Apoi oamenii au devenit mai permeabili la realități.
  • Pericolul gândirii unice care apare când există conglomerate de comunicare/media (Bertelsmann, etc) – informația e prelucrată la sursă în același fel
  • Interesant că 2.6% din PIB UE vine din industrii creative, în timp ce 2.1% vine din agricultură, în vreme ce agricultura implică de 2 ori mai multe persoane
  • Sunt mai multe funcții asociate sectorului creativ în UE, printre care conservarea, care vine înaintea creației, pentru că prin conservare se fac bani din turism (40% din PIB Spania vine din turism)
  • În Franța există licențe profesionale – orientarea profesională vine în anul III, cu stagiu de practică 2 luni într-o firmă, iar licențele sunt evaluate de comisii paritare – universitari + reprezentanți ai companiilor din regiune
  • Radu Petrescu era profesor în 1956 într-un sat din Bistrița-Năsăud și a făcut atunci și acolo creative writing cu elevii lui, publicând apoi rezultatul în Ocheanul întors
  • Pericol de ghetoizare a științelor sociale și umane, care sunt văzute de UE ca niște anexe și nu prea primesc fonduri (doar prin European Science Foundation http://www.esf.org/)
  • Primejdia alunecării industriilor culturale spre divertisment
  • Învățământul trebuie să facă un salt spre massive open online courses (MOOC), cum e Coursera. Franța are 4 astfel de programe, Belgia la fel. E nevoie de un nou tip de pedagogie și de  evaluare – să li se ceară contribuții originale cursanților.

Florin Popa – Consilier Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportulu

  • Prezentare a unui proiect de gestionare/creare a unor întreprinderi simulate, desfășurat în 4 universități cu profil tehnic din țară (640 de studenți implicați), în parteneriat cu companii regionale (echipele de studenți își înființau o întreprindere virtuală, făceau schimb de poziții, creau logo, promovau produsele, participau la târguri simulate – pentru învățare, pentru competențe antreprenoriale) http://intreprinderesimulata.ro/
  • O echipă a trecut chiar în piața reală, cu sprijin obținut la emisiunea Arena leilor
  • Lipsa constrângerii pieței reale a încurajat creativitatea – multe idei ale studenților au fost adoptate de firmele partenere
  • Problema în Ro: flăcări mari care se sting repede. E o problemă de sustenabilitate și de continuitate. Proiectul a arătat calitatea studentului român, emulația care se creează când apare o mai mare implicare a cadrelor didactice. Vor să introducă un curs opțional de antreprenoriat, studenții care au participat la proiect să fie tutori pentru cei noi, etc.

Magda Sficlea, Universitatea de Arte George Enescu, Iaşi

  • A fondat specializarea Design de la universitatea la care predă, a redactat standardele de design pe Ro
  • Nevoia de studii de antreprenoriale în universitățile de artă – studentul poate fi chair și un prost angajat dacă nu înțelege antreprenoriatul
  • Nevoia de abilități de comunicare – nou profesor actor la universitate, care îi învață pe studenți cum să-și prezinte ideile, cum să comunice cu potențiali clienți sau angajatori
  • Nevoia de capacitatea de a face un studiu de piață – creativul trebuie să țină cont de cerere, nu doar de plăcerea creatorului, să știe să fixeze un preț, etc
  • Nevoia de servicii de consiliere pentru tinerii antreprenori
  • Cum se aseamănă creativul și antreprenorul (și de ce pot fi, de fapt, aceeași persoană): se bazează pe pasiune în activitatea lor, își asumă realizarea efectivă a ceea ce-și propun, munca lor e o prioritate în viața lor, folosesc metode originale pentru a-și atinge scopurile, se bazează pe intuiție și inspirație în opera lor.

Codruța Cruceanu, consultant MNAR

  • Educația nu se limitează la cea academică, suntem produsul felului în care ne angajăm pentru a ne forma
  • Pentru unii angajatori e mai importantă cultura generală decât specializarea (Grapefruit)
  • În SUA, learning is a fulltime job, dat fiind că acolo studiile se plătesc scump
  • Călinescu zicea că dacă vrei să fii un bun critic, trebuie să ratezi mai multe genuri artistice
  • Să ai un mozaic caleidoscopic de experiențe personale
  • Să faci din vis paradigma existenței tale
  • British Council a organizat acum 5 ani o conferință la Sinaia despre industriile creative și soft skills. Capacitatea de negociere e și ea foarte importantă pentru un antreprenor.


IV.                 Modele de antreprenori în sectorul creativ

Aici am băut o cafea prelungită cu un om interesant și am ratat prezentările susținute de Anca Puiu (fondator al casei de producție de film Mandragora), Crenguța Roșu (DC Communications), Dragoș Stanca (fondator ICEEfest)

Dan Călugăreanu, investitor în Bookblog

  • Suntem pe ultimul loc în Europa în ce privește consumul de cărți anual pe cap de locuitor (în timp ce 9 din 10 francezi citesc o carte pe lună)
  • Vânzarea de carte electronică – sub 1% din totalul pieței de carte, estimată la 60 milioane euro
  • Proiecte Bookblog: Schimb de cărți, Târgul Sf & Fantasy Final Frontier, Cardul de cititor feroce
  • Își doresc participarea cititorilor – un sistem deschis, vor să facă în viitor recenzii multimedia, visează la o lectură publică pe un stadion plin de oameni


V.                  Finanțare

Andreea Grecu, manager cultural, fondator al Asociaţiei Operatorilor Culturali din România

  • sunt pași de făcut pentru împrietenirea dintre sursele publice de finanțare și creativi
  • surse publice amintite CNC (pentru filme) și AFCN (editorial, cultural)
  • 2014-2020: programul-cadru al UE „Europa creativă” pentru sectoarele culturale și creative, cu un buget de 1.8 miliarde euro
  • Sursele județene (consiliile) sunt mai prietenoase – info și sprijin
  • În decembrie, Unitatea de Management din cadrul Ministerului Culturii va deschide un call de proiecte, apoi va publica un calendar și un ghid al solicitantului, pentru fondurile… (și aici au fost multe cuvinte de lemn pe care le-a spus repede) Cel mai probabil s-a referit la asta
  • Există și o strategie de cooperare culturală în regiunea Dunării, sunt surse de finanțare și acolo

Edgar Garcia,  Institutul Catalan pentru Industrii Culturale, rol în European Creative Industries Alliance (ECIA)

  • ECIA e o inițiativă a Comisiei Europene – studiază politicile din sectoarele creative din țările membre (12) pentru a face ulterior recomandări + are acțiuni concrete în ce privește innovation vouchers, accesul la finanțare și cooperarea prin clustere de excelență
  • Cel mai bine explorați aici http://www.howtogrow.eu/ecia/
  • Importanța conceptului de „investment readiness” – prin ce trece antreprenorul ca să fie pregătit pentru investitori – educație financiară, coaching, înțelegerea digitalului etc
  • Sectorul creativ nu e privit deloc diferit de investitori! Ei caută același lucru – scalability, etc.
  • Nu recomandă soluții tailor-made decât dacă apar inadecvări în schemele curente de susținere a accesului la finanțare pentru IMM-uri
  • E posibilă colaborarea instituțiilor publice cu platformele de crowdfunding, care să transforme inițiativele din project-based pe termen scurt, cum sunt acum, în business-based pe termen lung
  • Încurajarea unor modele de investiții care să implice țări vecine, măcar
  • Realitatea e că investitorii sunt mai atrași de proiectele ICT (information communication technology, așa că recomandarea pentru startupuri e să aibă mai mult ICT în ADN-ul lor

Eugen Voicu, preşedinte Certinvest (fond de investiții în obiecte de artă)

  • Arta e o clasă de active care dă randament și când ale clase scad în perioade de criză
  • Fondul preferă să investească în artă recunoscută, mai puțin în cea contemporană. Vinde mai departe ce cumpără, foarte rar și închiriază.
  • Recomandare: să nu facem un business one-man show dacă vrem să fim atrăgători pentru investitori. Trebuie să avem un istoric și o diversitate.

 Cristina Olteanu  director Institutul de Management în Artă Artmark

  • Artmark intermediază vânzarea, nu cumpără. Organizează licitații, după ce selectează pe diverse criterii – CV-ul artistului, susținerea de către o galerie de artă (primesc 100 de propuneri pe zi)
  • Tranzacțiile (la licitație) sunt taxate – banii din taxe susțin sectorul creativ
  • Promovează achiziția de artă, au și cursuri pentru educația artistică a posibililor investitori în artă

Ovidiu Slăvoiu, marketing manager mid-corporate Banking ING Bank

  • A scris o carte și a publicat-o prin https://www.createspace.com/, cu bani din salariu și susținere de la prieteni
  • Băncile țintesc pești mari
  • Se uită la garanție și nu au învățat să evalueze forme diverse de garanție
  • Contează: 1. Istoricul (2-3 ani experiență), 2. Să fii curat și transparent (nu în zona gri) 3. Sustenabilitate – ai generat flux de numerar, vinzi, ai o cerere în creștere
  • Rolul băncii e să garanteze depozitele, deci nu riscă banii pe care oamenii îi depun transformându-i în credite din care poate pierde
  • Contează pentru bănci posibilitatea de a împărți riscurile (când startupul are parteneri)
  • Băncile nu se pricep să judece valoarea unei întreprinderi prin perspectiva industriei din care ea face parte
  • Kickstarter – soluție pentru proiecte de garaj. Primul pas într-un proiect nu poate să facă obiectul unui credit la bancă. Dar apoi, următorii pași pot duce la bancă (există deja un istoric, drepturi de proprietate intelectuală etc)

Q: Numărul susținătorilor unui proiect pe un site de crowdfunding nu poate fi o garanție pentru bancă?

A: Crede într-o complementaritate viitoare.

Comentarii facebook:

1 comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *