Şi dacă ramuri bat în geam
Şi vântul tare bate
Eu nu prea-l simt – am termopan!
Şi vâjul nu-l răzbate
Şi dacă totuşi îl aud
Rupându-mi tot în curte
Atunci mă priponesc de dud
Cu noduri multe, scurte
Şi bicicletele trăznesc
Privind urgia de afară
Dar în pedale m-opintesc
Şi-nving viforul iară
Dar vai! acolo, sus în pom,
E flacără? e-un Molotov?
O fi o pasăre? sau pui de om?
Sau o fi bietul Motanov?
Mă urc spre el, ajung cu greu
Şi-l iau în braţe, speriatul
E scump şi-l voi salva mereu
Chiar dac-ar fi să mut tot satul!
Dar năzdrăvanul de motan
Mă simte mirosind a pui
Şi iute sare pe-un burlan
Şi-apoi direct în micul meu gutui
– Dar Motanov, ce s-a-ntâmplat?
Nu mai vrei carne? eşti musulman?
– M-am transformat, din carnivor
Într-un simpatic raw-vegan!
