18 iulie , 2020

FĂRĂ TITLU

FĂRĂ TITLU

Poezie scrisă de Andrada Yunusoglu, apreciată de Anastasia Gavrilovici la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 5 iulie 2020, la tema „Alegeți un vers (maximum două) dintr-un poem preferat și integrați-le (în italice) într-un poem-portret, care să funcționeze ca o „prezentare” a voastră și, indirect, a preferințelor voastre în materie de poezie, discurs poetic, registre stilistice.”.

 

când m-au întrebat
dacă sunt fată
sau băiat
nu am știu să le răspund
am vrut să ucid femeia 
din mine
s-o apăr de lume
corpul ei fragil
firav
nu am vrut să-l car 
am învățat să-mi fie rușine
că am sâni
că am dorințe
că am iubit și fete
am vrut să ucid femeia
fragilă
am vrut s-o ascund
s-o păstrez
am îmbrăcat-o în haine
largi
să nu-mi arăt formele 
că e rușine
să nu eman prea multă
încredere
că intimidez
să fiu o fată bună
să fiu feminină să nu fumez pe stradă
să nu țip să nu mă iau la ceartă
să zic da și atunci când vreau să zic nu
să nu te pun cumva într-o poziție
inconfortabilă
să nu vorbesc de ciclu
tampoane sex avort
să vreau să fiu soție
mamă să am grijă de copii
să nu cumva să par acră
înfiptă
atât de acidă
femeia mea 
nu e fragilă
când mă uit la ea
nu mi-e rușine nu mi-e frică
ea mă ridică când sunt la pământ
ea mă cară
mă uit în oglindă și-mi zic
că eu sunt ea
și nu mi-e frică
nu mi-e rușine
nu mă ascund nu sunt o fată bună
nu sunt fragilă
nu sunt firavă
sunt încă aici 
pissed prissed and polished
i’ll be damned if i’m compliant! 

Melissa Lozada-Oliva – The Women In My Family are Bitches

#andrada yunusoglu

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *