Povestire scrisă de Dana Cheța Diaconu, aleasă prin votul colegilor la întâlnirea cu Simona Antonescu la Creative Writing Sundays, pe 14 ianuarie 2024.
Are zece ani, un metru optzeci și va fi mamă pentru a cincea oară. Cifrele astea năucitoare ar fi de necrezut pentru o ființă umană, dar Flora e o iapă neagră tăciune, cu păr scurt și lucios.
Toți caii din grajdurile de la Șinca Veche sunt rasa frizian din categoria sport, mai zveltă și mai ușoară decât categoria grea. Dintre toți, Flora e cea mai înaltă; mai înaltă chiar decât Bucium, armăsarul. Are picioarele atât de lungi și cu glezne atât de delicate încât, la trap, te întrebi cum poate această alcătuire delicată de oase, mușchi și tendoane să suporte greutatea celor opt sute de kilograme.
Azi-noapte, Flora a fătat un mânz negru, la fel de lucios ca ea și Bucium. A fătat ușor, în doar câteva ore a fost gata. Și-a privit mânzul intens, apoi l-a curățat pe îndelete, după un ritual numai de ea știut, la fel cum a făcut și cu ceilalți patru de dinainte. Când ea a terminat, Ghiță, care îi stătuse alături toată noaptea, a frecat bine mânzul cu paie ca să-l usuce și, până când mica ființă va începe să vadă lumea clar, i-a îndreptat botul spre pântecul Florei.
Totul a fost bine până aici. Doar că, îndată ce botul umed și flămând i-a atins țâța, Flora a simțit durerea ascuțită a mamelonului întărit săgetând-o până spre mijlocul burții, unde i se înfig în carne pintenii lui Gelu, proprietarul grajdurilor. Acolo unde o loveau cu cravașa călăreții de ocazie, așa cum îi învățaseră, mai în glumă, mai în serios, băieții de la grajduri, chipurile să folosească „schimbătorul de viteză” al calului.
A înțeles, prin aburii minții ei abia scăpată de povara gestației, că va alăpta un mânz pentru a cincea oară. Aceleași dureri, la fiecare supt. Aceleași amintiri, cu muștele bâzâind pe dârele de sânge șiroind întunecat pe blana ei neagră lucioasă. Cum abia seara, la ultima găleată azvârlită pe spinarea ei, Ghiță vedea apa murdară de sânge scurgându-se pe picioare („Hoo, Flora, șezi blând fată, să te oblojesc!”).
Când botul nevinovat și flămând a atins-o din nou ca să-și sugă dreptul, ea nu a mai putut să îndure și s-a ridicat pe picioarele din spate. Nechezatul ei s-a auzit până afară, dincolo de grajduri, prin curțile din dos ale oamenilor, peste câmpuri, până la poalele munților. Au auzit-o armăsarul Bucium, iapa Doina și poneiul, și toți i-au răspuns. Au auzit-o câinii ciobănești legați în bătături și au hămăit înfundat din cuștile lor. Au auzit-o oamenii și s-au foit în paturile lor, ca după un coșmar în crucea nopții. Au auzit-o cum nechează și vulpile din vizuini, și lupii ieșiți la vânătoare sub clarul de lună, chiar și ursoaicele cu pui, de sus din munte.
Când au revenit pe pământ, copitele ei au călcat pe moale. Mânzul de sub pântecul ei s-a clătinat pe picioarele subțiri și a căzut pe genunchii din față. Blana lucioasă și umedă a suspinat o dată adânc prin nările fremătătoare, din care au ieșit aburi cu sânge.
Scăpat la mustață să nu fie prins și el sub copite, Ghiță a apucat-o cu amândouă mâinile de căpăstru.
— Hooo, Floraaaaa! Tu-ți Cristoșii și Dumnezeii tăi de iapă! Veniți măă, că o zdrobit mânzu’! Dom’ Geluuu, Ioanee, săriți măă cu funiile s-o legăm măă, că l-o făcut terci și pă ăsta, no!
— Sunați mă pă’ dom’ doctor, ‘tu-i soarele și luna ei de cal, că poate l-om scăpa măcar p-ăsta, măă! a urlat Gelu, trezit din somn. A cincea oară, mă, să facă tot așa, morții mă-sii de nebună, că o dau la abator, măă!
A doua zi dimineață, mânzul învelit în pături avea ochii deschiși și un strop de viață în el. Ghiță îl mângâia mereu pe cap, îi tot vorbea blând și îi strecura în botul umed biberonul cu lapte și medicamente. Zicea că a scăpat printr-o minune de nu i-a rupt grumazul. Veterinarul din Făgăraș a zis că abia peste câteva zile vor ști sigur ce șanse are.
Flora îl privea din boxa de alături, mestecând câte o gură de fân. La fel Bucium, Doina, poneiul, măgărușul, toți priveau și mestecau încet, gânditori. În acea dimineață parcă și cățeaua din lanț a lătrat prea puțin, la câtă forfotă a fost prin curte și grajduri.
