2 iulie , 2020

MARILE PĂDURI

MARILE PĂDURI

Poezii scrise de Sorin Voicu, apreciate de Cristina Ispas la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 21 iunie 2020, la tema „risipa”.

 

Marile păduri

 

În marile păduri, 
un copac trebuie să moară 
ca altul să-i ia locul.
Toți puieții se bat 
pe raza de lumină 
care pătrunde în noul gol, 
se ridică pe vârfuri,
își întind frunzele peste ceilalți 
să îi asfixieze.
În marile păduri,
Oamenii vin acum fără drujbe,
Înfig electrozi în rădăcini,
Mulg electricitatea,
Sălbăticiunea caută desișul
acelor puieți, caută umbra,
oamenii vin și înfig electrozi 
în creierul sălbăticiunii, 
îmblânzesc sălbăticiunea,
îmblânzesc umbra.
Totul devine domestic
în marile păduri.

 

 

Mașina cea nouă

 

Când neamțul își cumpără un Mercedes nou
el nu cumpără o mașină nouă și-atât.
el pornește un ciclu,
el vinde mașina 
celui care își vinde Volkswagen-ul
unui samsar român 
care îl aduce unuia
care își dă Logan-ul
altuia care își duce
Dacia 1310 la REMAT-ul
pe lângă care trece 
o bicicletă Ukraina scârțâind,
dinspre care se aude:
„Câtă risipă!”

#sorin voicu

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *