4 octombrie , 2020

ULEIUL DE MĂSLINE CU PATRU PICIOARE

ULEIUL DE MĂSLINE CU PATRU PICIOARE

Povestire scrisă de Andrei Zbîrnea, aleasă de Marin Mălaicu-Hondrari la atelierul de scriere creativă de la Vama Veche din septembrie 2020.

 

14 septembrie, ora 19:30, Mongol TV

 

„Bine ați venit, dragi telespectatori, la emisiunea Vocea Primarului, emisiune săptămânală de analiză și acțiune locală. Alături de mine este domnul primar Dorin Muscalu, edil al urbei noastre de mai bine de un deceniu. Doisprezece ani, mai bine zis, pentru ca alegătorii să fie conștienți, dacă vreți, domnule primar, de anvergura mandatului dumneavoastră. Vă spun bună seara din partea întregii echipe de la Mongol TV!”

„Bine te-am găsit, Mircea! Și eu mă bucur să mă adresez mongolilor mei, mai ales acelora care au crezut în mine încă din 2008, când mi-au dat prima dată votul lor. Bine, și celorlalți, care au înțeles de-abia în 2012 sau 2016 că Muscalu plus Mongolia egal mc2, dacă îmi este permisă o micuță glumă…”

„Sigur, domnule primar. Libertatea de expresie este ceea ce a construit, sub oblăduirea dumneavoastră, Mongol TV în această perioadă de înflorire maximă a urbei noastre iubite. Este a 623-a ediție a emisiunii noastre și cred că  mongolii au înțeles, interiorizat și rezonat cu mesajul dumneavoastră. Dacă puteți să-l repetați…”

În Mongolia nimeni este singur. În Mongolia, comunitatea e mai presus de interesele individuale. Niciun mongol nu va suferi vreodată de foame, sete, frig sau cald. Depinde de anotimp. După cum bine vezi, dragă Mircea, lozinca noastră se schimbă de la an la an, de la mandat la mandat, de la ediție la ediție a Vocii Primarului. E până la urmă vorba de a-ți urmări interesele ca și primar, ca și edil…”

„Dacă tot vorbim, domnule primar, de realizările și de evoluția relației dumneavoastră cu mongolii, aș vrea să vă propun, cu permisiunea dumneavoastră, să ne uităm puțin la materialul pe care l-au montat și editat colegii mei din regie. Este vorba despre un reportaj ce conține implicit istoria creșterii micuțului nostru oraș, ce adăpostește 10.000 de suflete. Vorbim desigur despre eforturile și munca dumneavoastră și a colegilor din Partidul Național Conservator, care au muncit zi și noapte la Consiliul Local Mongolia. Un reportaj din tărâmul fermacat al mangoliței. Să urmărim împreună rubrica „Zugrăvim un portret de primar”. Pentru început, prima parte. Copilăria, adolescența și primul mandat al edilului Dorin Muscalu, într-o pastilă comprimată și pătrunzătoare. Să o urmărim! ”

 

/// 

 

Dorin Muscalu s-a născut în 1978, în Mongolia, un oraș de câmpie, cunoscut mai ales pentru hărnicia, destoinicia și îndrăzneala locuitorilor săi. Dacă e să vorbim despre realizările domnului avocat Muscalu, care ne onorează din funcția primar al Mongoliei din 2008, ne este extrem de greu să ne oprim doar asupra câtorva aspecte. Orașul nostru a prosperat, devenind principalul exportator al rasei de porc mangoliță, care trece printre connoisseurs drept “porcul-somon” sau “uleiul de măsline cu patru picioare”. În tot acest timp, am câștigat bătălia cu Birmania, orașul care, în anii Comunismului, a reușit să ne provoace să devenim mai buni. Mulțumim mult, Birmania! 

Dorin Muscalu (omul) a plecat de jos, dintr-o familie cu patru copii (el fiind cel mai mare), pe care de la 14 ani i-a crescut de unul singur. O vorbă din popor ar spune că Dorin Muscalu a fost pentru Cecilia, Laurențiu și Albert și mamă, și tată, câteodată și unchi. Deși nu știe foarte multă lume, tânărul adolescent mongol și-a jurat încă de atunci că nu va părăsi niciodată urbea, pentru ca alți copii să nu treacă prin ce au trecut frații și surorile lui. Dorin Muscalu nu vorbește despre părinții săi din  prea mult respect, deși oricine și-ar da seama să niciun copil nu ar  fi fericit să fie abandonat la o vârstă atât de fragedă. Drept urmare, viitorul primar și-a urmat visul la universitatea din localitate, studiind relații internaționale în paralel cu dreptul. O asemenea abordare vine desigur cu multe sacrificii, sacrificii ce formează un caracter și mai apoi un lider local.  

În 2006, într-un interviu acordat în exclusivitate foii locale „ Cetățeanul Mongol”, actualul primar recunoștea că spiritul legii l-a transformat în omul pregătit să devină primar. În 2008, Dorin Muscalu candida la primărie, susținut de Partidul Național Conservator, din care face parte și astăzi. În primul mandat, edilul a destructurat mafia locală a crescătorilor de porci, ceea ce a determinat, la finalul mandatului, o creștere exponențială a bugetului local. 

În mai puțin de patru ani, Mongolia a devenit patria oficială a porcului-somon, depășind cu mult rezultatele înregistraze în același interval de vecinii din Birmania. Din cauza unui consiliu local potrivnic, Dorin Muscalu nu a reușit să asfalteze Bulevardul Asiei Centrale, despre care vom afla mai multe în episodul următor al rubricii noastre. 

                                                                                                                                                   

                                                                                                                                                    ///

***

 

Toată treaba asta cu Mongol TV, cu Mongolia, cu primarul Dorin Muscalu mă scoate din sărite. Vii în fiecare săptămână în platoul TV pe care l-ai înființat, unde nu ai fost criticat niciodată… bine, în perioada asta, lucrurile sunt chiar mai caraghioase. Alegerile locale înseamnă în 2020 un singur candidat. E și vina mea totuși. Că tolerez asemenea mizerii. Dar nici nu poți să apari de cinci ori pe săptămână pe sticlă câte trei ore (cu pauze de publicitate) și apoi și în reluare. Să întrerupi bucuria pensionarilor la meciurile disputate de Academica Mongol în divizia județeană. Omul ăsta are deja trei mandate și nici măcar nu există un contracandidat. 

Acum patru ani ar fi avut sens tot frecușul ăsta mediatic, mai ales că aveai trei contracandidați. Acum opt ani, cinci contracandidați. În 2012, ai câștigat în turul al doilea cu 52,3% din voturi. O prezență la vot considerabilă, de 83%. Doar n-a predicat degeaba atunci popa în parohie. După slujbă, întotdeauna mergem la vot. E literă de lege. În 2008, la primul mandat, când aveai 30 și veneai pe un vânt de schimbare din filiala locală a Partidului Național Conservator, toată lumea te cunoștea drept Il salvatore della patria. Cu alte cuvinte, singurul capabil să aducă prosperitate orașului nostru.

Ești Il salvatore della patria, însă nu pe creștere economică sustenabilă, ci pe prietenii cu partidul de guvernământ, același în ultimii 12 ani. Tot tu ai tras sforile să candidezi singur în 2020. Tot acest bâlci mă trage în jos și știu că o fac doar pentru bani. Dar gura neveste-mii e uneori muuult mai puternică decât transferurile bancare din 15 ale lunii. Mă mai salvează câte-o mantra, așa le zic eu versurilor pe care le mâzgălesc între jurnalul principal de la ora 18 și emisiunea Vocea Primarului. Îți las aici o mostră din carnețelul meu. Poate te inspiră și pe tine să devii un edil mai bun în următorii patru ani.

 

Orașul s-a pliat în sfârșit pe pulsul tău

Nimeni nu mai doarme

Toată lumea își verifică rețelele sociale

Fie înainte fie după dușul rece al dimineții

 

Nu pot da vina doar pe alții. Dacă vrei să faci jurnalism pe bune, mergi la Cluj, la Iași, la București, poate la Timișoara, nu în Mongolia. Acolo, pe lângă știrile astea servite la fileu, le mai spui oamenilor ce reprezintă de exemplu anatrofobia. Știați că anatrofobia este frica patologică de rațe? Unde să inserezi  asta în jurnalul de la Mongol TV, într-un orășel în care singurul animal cunoscut e porcul? 

Aveam 20 de ani atunci când ai candidat prima oară în 2008. Eram idealist, studiam jurnalismul la Spiru în București. Speram să ajung pe la Pro TV pe undeva, nicidecum să revin în orașul de baștină. Eram progresist și fan Bernie Sanders, când 99% din România nici măcar nu auzise de Facebook. Jurnalist de televiziune într-un oraș de câmpie cu 10.000 de locuitori? Mai degrabă o glumă proastă. Nu cred că vreo corporație serioasă ar cumpăra vreodată reclamă la noi. Că au ei combinațiile lor, asta e deja altă poveste. 

Săptămânile astea or să fie horror. Nevastă-mea nu mă mai suportă. Vrea un copil, vrea să ne mutăm într-un oraș mai mare. Mereu îmi zice să îți cer o mărire de salariu, măcar ceva simbolic. La cât te pup în fund, ea zice că aș merita mai mulți bani. Oricum fac mai mulți bani decât face ea din învățământ, nu că ăsta ar fi un reper.

Din cauza ta și a campaniei tale idioate cu un singur candidat sunt nevoit să stau peste program lunea, miercurea, vinerea, sâmbăta și duminica. Nu mai spun că mă chemi și la cele două dezbateri electorale din Piața Unirii, vizavi de Lidl, unde nu veți fi decât tu și vreo sută de rătăciți. Ai nevoie de un fucking singur vot. Ce rost mai au dezbaterile electorale în cazul ăsta? Și de ce două dezbateri și nu una singură? Nu are de ce să-ți fie frică. Perioada de înscriere în cursa electorală și momentul semnăturilor au trecut cu brio. Nu poate să mai apară vreun contracandidat pe ultima sută. 

E clar că ceva se întâmplă de la centru, altfel conservatorii ar fi plantat măcar un contracandidat de formă și așa ar fi pornit un adevărat război prin telecomandă la Mongol TV. Dar nimeni nu vrea treaba asta, știi și tu că ai scăzut în sondaje din 2018 și până astăzi. Zi mersi pentru al patrulea mandate. Ar putea fi ultimul.

Trecând peste toate chestiile astea, dragă domnule primar, am observat că erați tare tulburat pe finalul emisiunii din această seară. Sunt curios cum vă veți prezenta miercuri, mai ales că vom crea o falsă diversiune, în care vom avea în direct un cetățean nemulțumit. Ce să facem, testăm și noi în provincie fake-newsul. Profităm de un public docil. Cetățeanul va intra prin telefon mai spre finalul dezbaterii. Ion Popa, 60 de ani, antreprenor local. Se va plânge că i s-a închis cașcarabeta acum trei luni, acuzându-vă de abuz de putere. Dumneavoastră veți aminti de momentul în care baraca respectivă (unde se vindeau fructe) a ucis un om care o repara, chiar în momentul în care muncitorul s-a oprit din treabă pentru a-și face nevoile. Cum ar spune americanii, case closed

Să nu cumva să ieșiți din scenariu, domnule primar. Cel mult veți da vina pe o anumită direcție din primărie că nu a verificat închiderea cașcarabetei, fapt ce a dus până la urmă la uciderea amărâtului. Ne veți spune și că directorul respectiv a fost concediat și că deja primăria l-a acționat în judecată. Acum depinde și de ce o să ne mai trimită și Zeno de la centru, pe ce scenariu o să funcționăm. Sper să nu avem parte de vreun cod roșu de furtună.

Nu o faceți de oaie, domnule viitor primar, nu acum înainte de al patrulea mandat! Aveți patru ani să o luați razna apoi, când Partidul Național Conservator mă va pregăti pe mine să devin noul edil din Mongolia. Sigur va merge sloganul meu, pe care l-am gândit de multă vreme: Ducem uleiul de măsline cu patru picioare până în China și până în America. Corectitudine politică, și cu ăia și cu ăia! Încă două săptămâni, după aia ne relaxăm la all-inclusive, bericică pe plajă toată ziua. Nu v-au anunțat deocamdată că e ultimul dumneavoastră mandat, nu ar fi fost bine pentru moralul echipei și nici pentru liniștea dumneavoastră. Toate vor veni la timpul lor.

 

***

 

E clar că doamna Sonia Argint are prima șansă în alegerile de anul acesta. Nu pot spune că mă tem, nu pot spune că asta îmi provoacă anxietate. Nu am avut o viață atât de nașpa, mai ales că presa locală a înghițit gălușca cu trei frați și două facultăți. Problema stă în felul următor: ecologiștii o propun pe Sonia Argint, iar național-conservatorii pe Dorin Muscalu. Directorul meu de campanie mi-a sugerat să o atac pe doamna Argint pe subiectul familiei tradiționale. Mircea Lungu a a aflat pe surse că doamna metal prețios nu are copii și că a divorțat de două ori până la 38 de ani. Într-o comunitate ca a noastră, cred că asta mi-ar aduce 6-8% în plus în ziua alegerilor. Nu e mult, nu e puțin, dar cred că am putea face diferența. Și apoi să dormim liniștiți patru ani, să ne facem vacanțele la ski și la mare.

Bine, bine, dar l-aș întreba pe Mircea cum rămâne cu cei doi copii din flori cărora nici acum nu le plătesc pensie alimentară. Sigur ar găsi el ceva de pe Netflix, vreo strategie de fake-news. Îmi zicea într-o seară, acum vreo două săptămâni, că știrile false se propagă în social media de șase ori mai rapid decât cele adevărate. Că nu există cu adevărat filtre performante care să separe nisipul fin al adevărului, de praful înecăcios al minciunii. Și oricum, o tehnologie din 2012 de la București va fi ultima fiță pentru Mongolia în 2020. Așa că mâine dimineață, devreme, după ce mă bărbieresc, îl voi suna pe Mircea… ba nu pe Zeno de la Capitală. O să îi propun să facem o unică dezbatere în Piața Unirii, la Lidl. Eu și doamna Sonia Argint. Fără moderatori, doar noi, cetățenii și sute de măști. Doar respectăm distanțarea socială. Poate și câțiva jurnaliști.Se va bucura și Mircea că ne gândim să comprimăm campania: o dezbatere în loc de două.

Vom așeza masa dezbaterii fix lângă panoul cu Masa lui Mateiu… sau era Ion Luca Caragiale? Oamenilor trebuie să le dai cultură, să se simtă implicați în ceva măreț, să simtă că sunt o rotiță din marele mecanism al schimbării. Asta a fost prima lecție pe care mi-a predat-o Zeno Albu la școala de vară a Tineretului Partidului Național Conservator. Aveam 28 ani și abia începeam să înțeleg ce înseamnă viața. Nu aveam o direcție clară, dar cum să ai o direcție clară în Mongolia, când lucrezi funcționar la primărie, locțiitor al Direcției Porcului Somon? Tata, Dumnezeu să-l ierte, avea o vorbă: „trei lucruri pe lumea asta vor dăinui: farmaciile, băncile și uleiul de măsline cu patru picioare.”

Atunci Zeno mi-a schimbat viața doar spunându-mi că voi fi următorul primar și că va trebui tot timpul să îi fac pe oameni să se simtă parte a sistemului, parte a unui proiect măreț. Hmmm… două apeluri pierdute de la doamna Argint. Cred că am să o apelez, să văd ce vrea. Am să fiu cel puțin politicos. 

 

16 septembrie, ora 19:30, Mongol TV

 

„Bine ați venit, dragi telespectatori, la emisiunea Vocea Primarului, emisiune săptămânală de analiză și acțiune locală. Alături de mine este domnul primar Dorin Muscalu, edil al urbei noastre de mai bine de un deceniu. Doisprezece ani, mai bine zis, pentru ca alegătorii să fie conștienți, dacă vreți, domnule primar, de anvergura mandatului dumneavoastră. Vă spun bună seara din partea întregii echipe de la Mongol TV!”

„Bine te-am găsit, Mircea! Mi se pare că ai început identic emisiunea și luni. Sau poate că mi s-a părut.

„Jovial ca întotdeauna, domnule Dorin Muscalu. Cum merg pregătirile pentru alegeri? Circulă vorba prin obor că veți organiza niște întâlniri cu cetățenii, în care le veți explica modul în care o să decurgă noul mandat. Care sunt proiectele dumneavoastră pentru următorii patru ani? Poate ne spuneți câteva cuvinte despre noul stadion pe care vor evolua cei de la Academica Mongol.”

„Da, va fi un stadion de 40.000 de locuri, cu acoperiș pe tribuna I, nocturnă. În cinci ani ne propunem să ajungem în Liga 1.”

„Deci au motiv să vă voteze și în 2024. Ca să vedem FCSB-ul în Mongolia. M I N U N A T!”

„Se poate spune și asta, da. Ce vreți să mai știți? Vom deschide și două concept store-uri cu fonduri publice, super-magazine pe care le vom dedica simbolului orașului, uleiul de măsline cu patru picioare. Cu prețuri de producător, normal. Vom mai fi și alte lucruri spectaculoase, însă n-ați vrea să vorbim puțin despre Sonia Argint?”

„Despre cine? Mă tem că nu înțeleg. Dacă ne puteți oferi mai multe detalii…”

„Sonia Argint, contracandidata mea. Doamna de 38 de ani, de două ori divorțată, fără copii. Din partea Ecologiștilor.”

DIN CASCĂ: Intră mai repede cu materialul despre mandatul 2012-2016, că nu știu ce a fumat Muscalu. Zi ceva de umor și taie discuția! ACUM.

„Aveți un umor debordant, domnule primar. Ar trebui să faceți stand-up.”

„Da, vom deschide și un club de stand-up pentru comedianții locali. La deschidere va veni chiar Micutzu, de la București. Desigur că în meniu nu vom servi decât specialități de mangoliță… Dar revenind, doamna Argint…”

DIN CASCĂ: TAIE-L!

„Vom reveni la acest subiect, însă acum e momentul să zugrăvim încă un portret de primar. Mai precis, mandatul 2012…”

„Sofia Argint va câștiga…”

 

///

 

Povestea lui Dorin Muscalu nu se putea opri în 2012, pentru că povestea Mongoliei era de-abia la început. Primarul și-a respectat toate promisiunile și în al doilea mandat. Cu un consiliu local favorabil (75%), edilul a modernizat și a dat o nouă față Bulevardului Asiei Centrale, care a devenit în mod oficial parte a drumului spre mare. O alternativă la clasica rută, unde nervii și nemulțumirile atingeau cote alarmante. Dar asta nu e tot. Academica Mongol a atins în 2014 faza sferturilor de finală în Cupa României. Un moment istoric pentru fiecare cetățean al Mongoliei.

Tot în mandatul 2012-2016, au fost sfințite și date în folosință două biserici, care deservesc și acum locuitorii din cartierele Murun și Erdenet. Slujbele de aici, scriu jurnaliștii de la Cetățeanul Mongol, sunt o oază de liniște. În plus, cele două lăcașe de cult au intrat și în circuitul bisericilor care primesc lumina sfântă de la Ierusalim de Paște înainte de ora 20. Nu multe parohii de provincie se pot lăuda cu asemenea performanțe. 

Și nu doar bisericile au fost sfințite. Și, fără a fi superstițioși, vom aminti și de sfințirea abatorului, a mașinii de pompieri și a altor 843 de automobile. Desigur, nu au fost excluse de la sfințire nici Piața Unirii cu magazinele ce o deservesc și nici Bulevardul Asiei Centrale. Am avut parte de sfeștanii și la singurul semafor din oraș, dar și la Casa de Cultură „Gheorghe Vitanidis”. 

Dorin Muscalu nu ar fi reușit toate acestea fără echipa de consilieri care i-a fost mereu alături. Atât pentru astăzi! Revenim vineri cu continuarea poveștii, când zugrăvim din nou un portret de primar.

 

//// 

 

Apartamentul familiei Albu. Undeva după ora 23

 

Welcome home, Mirciulică! Vrei ceva de mâncare, îți fac o fripturică, o atenție, ceva? Ce mai face tovarășul tău Dorin, când vă mutați împreună?”

„E bună și musacaua aia din frigider. Dar merci, ești o scumpă ca de obicei. Mai rezistă și tu doișpe zile. Ce naiba! După aia o să vezi că ne revenim. Te duc la Nisipurile de Aur, luăm niște bunătăți de la I.L. Caragiale, de la Lidl, pe drum…”

„E Mateiu Caragiale, omule! Știu că nu ți-a plăcut cartea, dar ce n’est pas la même chose, mi corazoncito. Acum sincer, m-am cam săturat de situația asta.”

„Știi și tu că-n patru ani ajung primar. Așa am vorbit cu Zeno, mi-a promis.”

„Tu chiar ai timp să-l asculți pe tâmpitul ăla? Pe bune! Ce-mi mai zici, că îți mărește Muscalu salariul? Ești în Mongolia, unde te crezi în Machu Picchu?” 

„N-ai văzut și tu cum a delirat în seara asta? A inventat o contracandidată, una Sonia Argint. Ce nume de căcat! Nu există nimeni în Mongolia cu numele ăsta. Ce mai urmează să facă? Să aibă o dezbatere electorală cu doamna asta divorțată de două ori și fără copii? Nu era așa dom’ primar acum doi-trei ani. E clar că nu-l mai apucă 2024 în funcție. Dar trece și perioada asta. Hai că mergem vineri seara să-ți iau parfumul ăla scump din mall, cer și eu două ore învoire. O să fie bine…”

„Rămăsese să vorbim și noi de pământul ăla, să ne construim casă. Ce să mai zic de copil. Nu-ți pasă deloc. Nu vreau să ajung la 35 și să-mi pară rău că nu am făcut un copil. Uneori mi se pare că nici măcar nu mă asculți…”

„Scuză-mă puțin. Sună telefonul… Revin.”

„Du-te dracului!”

Alina aruncă caserola cu musaca înspre ușa bucătăriei. Carnea tocată și rondelele de cartofi se preling pe gresia alb-vișinie. Mircea calcă pe urmele de sos și răspunde la telefon.

„Să trăiți, don’ Zeno! Am onoarea să vă salut!”

„Domnule ziarist, domnule Mircea Lungu. Cu respect vă salut și îmi cer scuze pentru ora nepotrivită!”

„Nicio problemă, servim partidul și patria 24 cu 7. S-a întâmplat ceva?”

„ Da, domnule Lungu, s-a întâmplat ceva. Cred că avem probleme. Nu mi-a plăcut ce am văzut astă-seară la Mongol TV. Nu cred că o aveați în program pe distinsa doamnă Sonia Argint. Oare de unde a apărut? Ce se întâmplă zilele acestea cu domnul primar?”

„Cred că a avut o mica rătăcire, ceva. O să am grijă vineri să repetăm discuția înainte, ca într-o piesă de teatru…”

„Domnule jurnalist, ați pățit ceva? Fumați lucruri interzise? Nu suntem nici noi atât de tâmpiți la București precum ne-ar crede unii. Am citit și noi niște cărți, am schimbat câțiva președinți. Mă bazez pe dumneavoastră, nu ne permitem să ajungem în ziarele din Capitală că avem un primar cu probleme neuronale în Mongolia. De când se comportă așa domnul Muscalu? Ați observat vreo tendință în acest sens de când cu campania sau când s-a mers cu strânsul semnăturilor? De ce nu m-ați avertizat că scârțâie ceva în matrice? Vedeți că treaba cu primăria peste patru nu e bătută în cuie, mai ales dacă nu ne iese acum pasiența cu Muscalu. Mai aveți cam două săptămâni. CONCENTRAȚI-VĂ! Sper că am fost suficient de clar.

„Da, don’ Zeno! Să trăiți! Și să știți că mâine, la prima oră, merg la evidența populației, să verific dacă există vreo Sonia Argint! Ca să eliminăm orice suspiciune și să o dăm pe aia cu primarul glumeț, sarcastic. Ne scoatem noi cumva. Și apoi îl iau la o vorbă pe Muscalu!”

„Nu mă interesează ce faceți. Nu ne jucăm cu alegerile astea, am crezut că e destul de evident. Mongolia nu e grija mea principală, d-aia vă am pe dumneavoastră acolo. Dacă nu vă descurcați, aș spune o vorbă care mie nu-mi place în mod deosebit: am șapte la poartă care așteaptă să vă ia locul. Așa că nu mai dormiți, nu mai mâncați, îl faceți pe Muscalu primar. Cât de greu e să câștigi o cursă de 110 metri garduri fără competitor? Singura dumneavoastră grijă e ca domnul primar Dorin Muscalu să fie reales. Sau, mai plastic și cumva vulgar, să aveți grijă să nu cadă printre acele garduri. Nici măcar nu trebuie să-l convingeți să se voteze. Puteți vota dumneavoastră pentru dânsul și avem încă patru ani primăria.”

„Clar ca lumina zilei, don’ Zeno. Am priceput!”

„Așa, în altă ordine de idei. Vineri seară nu mai faceți emisiune. E ordin, nu se discută, domnule jurnalist! Difuzați și voi vreun reportaj cu pensiuni, agroturism, albine, porci, ceva pentru pătura mai puțin norocoasă a Mongoliei. Ceva frumos, să placă la toată lumea, cum am zice folosind un limbaj cam vulgar, care nu mă reprezintă. Vineri seară vă puteți destinde cu soția la un film, la o plimbare. Știți dumneavoastră mai bine. Cam asta am avut de zis, o seară liniștită în continuare!”

„Trăiți, don’ Ze…” 

Alina deja a adormit. Scenariul galben, cu educația hibrid, când online, când la școală, o dă peste cap. Mâine are șase ore la a cincea și trei pregătiri acasă. Sper să ieșim din criza asta existențială. Hai că nu mai e mult și mergem la Nisipurile de Aur. Bine că am scăpat de emisiunea de vineri. Oare să curăț gresia acum sau mâine dimineață? 

 

18 septembrie, mergând spre platoul de filmare de la Mongol TV

 

Am comandat Cetățeanului Mongol un sondaj de opinie. Totul e real, marjă de eroare mică. Doamna Sonia Argint are intenție de vot de 61%. Asta e departe de a fi ideal pentru Partidul Național Conservator, atât la nivel local, cât și și la nivel central. Nici Mirciulică nu e tocmai fericit. Norocul meu e că și-a luat azi liber jumătate de zi și pot trece materialul peste capul lui. O să îl postăm și pe site, îl dăm share și pe pagina de Facebook. Să afle toată lumea adevărul. Cred că putem insera și o scurtă prezentare a doamnei Argint. Mă duc acum să vorbesc cu Nicu Stamate, ăsta nu m-a refuzat niciodată. Nu găsești un producător și un sunetist mai bun în tot județul. Îi face lejer pe ăia din Birmania. 

Desigur că sondajul e făcut pe bune, pe un eșantion reprezentativ pentru toată populația din Mongolia. Femei și bărbați. Muncitori și șomeri. Tineri și pensionari. Bugetari și oameni care lucrează la privat. Conservatori și progresiști. Pentru o campanie echilibrată, Dorin Muscalu are nevoie de Sonia Argint. Și reciproca e valabilă. 

Cred că dacă mai trăia Mirela, nevastă-mea, s-ar fi înțeles foarte bine cu Sonia Argint. Legătura s-ar fi produs pe filiera patinajului artistic. Mirela nu a ratat niciodată vreun campionat mondial la TV, iar Sonia Argint știu că a fost campionă națională la juniori. Hai că am ajuns la studio, am pe un stick tot materialul. Doar nu eram nebun să îl trimit pe mail sau cu WeTransfer. Până la difuzare, nu lăsăm urme. După ce explodează bomba, o să facem și o să dregem.

Îi dau stickul omului, îl bibilește puțin Nicu și e gata de dat pe post în prime-time, la șase, la principalul buletin informativ. Mirciulică nici măcar nu știe ce îl așteaptă. O să-l fută grav Zeno pentru omisiunea asta. Cred că urmează câteva zile super interesante. Iar m-a sunat Argintul viu, poate o invit la o cafea. Dar asta după campanie. Să nu influențăm decizia mongolilor. O să ne distrăm cu sondajul vieții. 

 

***

 

Până la urmă, familia e mai importantă decât politica, deși politica îți hrănește familia și nu invers. Asta mi-ai repetat și tu de multe ori, mi-a zis și Zeno Albu la fiecare vizită neanunțată în Mongolia. Astă-seară, mare parte din vina ta, nu avem emisiune. Nu cred că se pune problema să fie scoasă din grilă, însă gândește-te bine și nu strica construcția, să lăsăm acest mise en place să-și vadă de propria existență. Cumva, în viața internă a fiecărei echipei (iar noi suntem o echipă, nu-i așa?), așteptăm și momentul predării ștafetei. Încă nu știi, dar peste patru ani eu voi fi primar. Totuși te apreciez pentru imaginație, pentru modul în care ai construit narațiunea. Cine s-ar fi gândit vreodată să-și construiască un adversar atunci când acesta nu există? Am putea vorbi de un exercițiu democratic până la urmă sau de o maturizare a clasei politice din Mongolia. S-ar zice că nu ai mers degeaba la școlile de vară ale Partidului Național Conservator.

Dar să lăsăm politica pentru o seară și să ne bucurăm de peisaj. Peisajul meu și al Alinei din această seară conține doar patinoarul dintr-un mall bucureștean. Nu e neapărat imaginea full HD de la campioanatele mondiale, însă am văzut cel puțin doi copii extrem de talentați. Și nu par să aibă mai mult de opt ani fiecare. Poate ajung și ei campioni naționali (măcar la nivel de juniori), la fel ca doamna Sonia Argint. Recunosc, domnule primar, că ați construit abil acest contracandidat!

Nu pot cere mai mult de la această seară de vineri. Alina, pur și simplu, adoră parfumul. Am reușit să mă deconectez de redacție și de fluxul de știri. Mi-am închis telefonul, pentru că familia e mai importantă decât politica. Oare ce-or difuza ăștia acum la Mongol? Porci sau albine?

 

Sondajul de opinie. Conferința de presă

 

Crainic: Breaking-news la Mongol TV. Un sondaj de opinie comandat de foaia locală Cetățeanul Mongol răstoarnă toate așteptările în ceea ce privește alegerile locale! Sonia Argint, din partea Partidului Ecologiștilor, conduce detașat cu 61% în intenția de vot. Doar 30% din mongoli ar vota cu actualul primar Dorin Muscalu, iar 9% nu s-au hotărât încă.

Din CASCĂ: Oprește-te! Nicule, bagă publicitate.

Nicu Stamate: Nu pot, comandă de la domn primar.

Crainic (citind în continuare de pe prompter): Sondajul a fost realizat în perioada 7-13 septembrie, pe un eșantion reprezentativ de 300 de respondenți, având o marjă de eroare de 3,7%. Mergem acum în direct în Piața Unirii, la parcarea de la Lidl, unde cei doi contracandidați au o dezbatere cu cetățenii orașului. Din surse sigure știm că se respectă măsurile de distanțare socială și că se poartă masca anti-COVID. Îl ascultăm acum pe primarul Mongoliei, care face declarații.

Din CASCĂ: Nicule, ce dracu! Taie-i pe ăștia, rămânem fără muncă.

Nicu Stamate: Intrăm în cinci, patru, trei, doi, unu… MOTOR!

Dorin Muscalu: Vă salut pe toți, dragi mongoli. Suntem aici la prima și ultima dezbatere electorală din campanie. O am alături pe contracandidata mea, doamna Sonia Argint, fostă campioană națională la patinaj artistic în perioada junioratului. Ne bucurăm că putem discuta pe argumente și pe proiecte, stimată doamnă. Vreți să luați mai întâi dumneavoastră cuvântul? Nu ziceți nimic… Văd că nu reacționați. Vă simțiți bine? Mă rog… Trecem peste, am să încep eu. Nu cred că e cazul să vă mai enumăr ce am făcut și ce nu am făcut pentru comunitate. Deci cetățenii pot pleca. Totuși să treceți fiecare pe la biroul de marfă de la Lidl să vă luați pachetul carnivor I.L… Mateiu Caragiale. Mama ei de literatură! Dar aveți grijă. Nu mai mult de un pachet per gospodărie, nu fiți calici. 

Rămânem doar cu presa acum. O să luăm și trei întrebări la final de tot. Am să vă dau două titluri pentru emisiunile de seară și pentru ziarele de mâine. Doamna Argint deja le știe, le-am discutat acum jumătate de oră, la o cafea. Suntem în direct, da? Și la Mongol? Și pe Facebook? Super! Prima chestie: sunt homosexual, nu merit să fiu în Partidul Național Conservator. Primar nici atât… Totul pentru mine a fost fals, inclusiv campania pe care am dus-o pentru referendumul de susținere a familiei tradiționale. Nici măcar nu am trei frați și surori. Toate mandatele mele s-au bazat pe minciună. O să vorbim mai încolo și despre studii. Așa, ăsta e primul aspect. Cred că deja se titrează pe banda galbenă la Mongol TV, poate preia și cineva din Birmania. Dacă ajungem și la București, putem spune că nu ne-am trezit degeaba astăzi. Da chiar, cine și-ar dori un primar gay în tărâmul uleiului de măsline cu patru picioare? Să ridice mâna, dacă e cineva. Nimeni. Bine… A doua chestie: doamna Argint are COVID-19. Ar trebui să chemăm izoleta. V-aș sfătui să vă acoperiți și nasul cu masca.

 

(14 – 25 septembrie 2020)

BIO: Născut în ’86 în Urziceni, dar adoptat în (stil mafiot la fel ca-n) `98 de Berceni. Jurnalist la realitatea.net, copywriter, câteodată poet. Om bun la toate la Atelierul Mornin’ Poets. Speră ca într-o zi să poată scrie și proză. FAN Borussia Dortmund și (mai nou) al serialului The Office (versiunea din State).

#andrei zbîrnea

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *