15 septembrie , 2012

autor: Nina Fulgur

Era ca un joc al ielelor. Călăream un ponei în goana mea spre piramide. Dezertasem din cazarmă. Întotdeauna mi-am dorit să văd Egiptul. Am să fug către ‘colo. Şi iarăşi mă învărteam. Vântul vuia. Mi-am ales o piramidă. Vreau să mi-o fac nevastă. Căluţul meu nu era bun de nimic. I-am dat un şut şi am început să bat din palme şi să calc cu tălpile goale pe nisip. Săream pe stângul, când pe dreptul. Mă cufundam prea puţin. „Ei, iubito? Facem şi noi ceva?”.

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *