Poeme scrise de Cristina Revenco la Atelierul Mornin’ Poets #118, cu Constantin Vică, din 2 noiembrie 2025, la tema poeziei orientată spre obiect/spre eveniment. Cristina a semnat anterior sub pseudonimul Adamantha Rev.
Miruna se-mbrăca cel mai bine din clasă
hainele ei veneau din magazinele în care noi
nu aveam curajul să intrăm: avea pantofi
și genți de colecție; pe pielea ei parfumul
rezista mereu și tot la ea am văzut prima oară
un pandantiv cu perlă adevărată, dintr-o
vacanță exotică; pentru noi plecările
erau la bunici fie maxim într-o țară vecină
Suntem oameni simpli, repeta mama ei
în timp ce Miruna ne făcea turul casei
de ziua ei; și noi nu ne-ascundeam uimirea
casele noastre încă pline de mobilier sovietic,
electrocasnice uzate de-un alb îngălbenit,
covoare vechi persane, mileuri pe televizoare
decorații kitschoase din plastic Made in China
Nu se comparau deloc cu
bucătăria plină de electrocasnice noi,
mobila de lemn roșu proaspăt dată cu ceară
margini aurite, podele și blaturi de marmură
pe care pân’ și lumina părea să joace altfel
zona cu scenă și canapele moi de piele
în care adulții se așezau să discute
cu câte-un pahar de whisky sau altceva
din barul cu băuturi de colecție în timp ce-și
priveau copiii cântând la karaoke;
Dar cel mai impresionant era biroul tatălui
o masă monolitică din lemn în stil neoclasic
o bibliotecă plină de cărți medievale
manuscrise rare, antichități primite cadou
vulturii de bronz și statuile lui Themis
capul de cerb, nobilii din tablouri,
capetele-‘nalte din pozele de pe pereți
ne scanau fiecare pas cu atenție
Suntem oameni simpli, e o casă obișnuită,
ne repeta mama ei pe un ton defensiv
Miruna râdea adesea de hainele mele,
se grăbea să-mi arate
când erau demodate, prea largi sau prea strâmte
când culorile nu se îmbinau, când încălțămintea
nu completa stilul outfit-ului
Mi-ar fi plăcut să fie atât de simplu
să pot și eu să intru în orice magazin,
să-mi aleg ceva din colecția cea nouă
În clasa 4-a învățătoarea
mi-a adus caietul ei drept exemplu:
manipula cu finețe formele
atât literele cât și culorile lor: data și temele cu verde
restul cu albastru, dar și spațiile dintre ele
îndeplineau toate criteriile
Când, ani mai târziu, diriginta i-a încredințat catalogul
a adăugat și-a corectat note și-absențe
pentru ea și prietena ei ca să-și asigure
locuri în topul clasamentului
N-a observat nimeni
Când a crescut, Miruna s-a alăturat
oamenilor cu care părinții ei beau whisky,
oamenilor care se afișau nu doar în livingul
familiei. Era chiar acolo de față când tatăl ei
masa litere și cifre până-i dădea
ce trebuie în alte cataloage.
Uneori tatăl rupea hârtii de-acolo și i
le-ntindea; Miruna le planta-n grădină
și pământu-i dădea case, mașini și
locuri de muncă tot mai bine plătite
Vom face public un raport de activitate
cu privire la frauda bancară, a spus el
Se lucrează, dați-ne timp
Nici miliardul nu s-a furat într-o zi
Potrivit lui, persoanele respective luau câte
4-5 milioane de lei şi dispăreau
într-o direcţie necunoscută
Înainte de 1980
Urăsc tot ce e făcut după 1980;
lucrurile vechi erau făcute să dureze,
aveau caracter, aveau șarm, aveau încrederea
tăcută de a ști că vor supraviețui întregii tale familii.
Lucrurile moderne? Se strică dacă te uiți greșit la ele
Dar și mai durabil
este ce-am putea găsi în Antarctica, la 4km
adâncime, trecând, o dată cu fiecare strat de gheață
prin toată memoria Terrei: Renașterea, Marea Schismă,
construcția Piramidelor, căderea Imperiului Roman
și chiar ultima Eră Glaciară, acolo dacă continui
vei da de apă: un lac dintre câteva sute
Un sistem complex de râuri mișcă apa
dintr-un lac în celălalt; și asta e singura ei
migrație, alimentând acest sistem de utere
în care milioane de ani au clocit
forme de viață complet obscure:
tot felul de bacterii, arhee chemolitotrofe
microeucariote și viruși ce planează
în jurul lor și-apoi se infiltrează în genomul
gazdei, continuând astfel dansul evoluției
Totul se mișcă chiar și acolo unde
straturile istoriei sunt atât de grele
încât par să asfixieze orice-i nou
iar frigul invită continuu viața la somn
O dată ce ghețarii se vor da la o parte topindu-se
vom ști dacă acea viață, ca un văr
foarte îndepărtat va veni să își ceară partea
de moștenire, de va încerca să preia tronul
sau poate că, pentru c-a supt mai mult
la sânul mamei și ne-a privit prin ecouri
propagate în ape va ști să ne-ndrume
cum să mergem mai departe sau
poate cum să mergem mai adânc
În creier dincolo de meninge,
dincolo de cortex, dincolo de subtanța albă,
dincolo de nucleele profunde, talamus
și nucleii bazali; dar și dincolo de creier
vom privi în întunericul propriilor cisterne
vom găsi acolo ceva ce-a existat înainte
de orice formă, și-nainte ca acea formă
să dea naștere prin rostogolirea
ei timpului; ce va rămâne când ne vom
dezbrăca de aceste trupuri
moderne și mai puțin moderne
Încrederea tăcută care vine cu asta
