21 martie , 2020

SIRENE

SIRENE

Poezii scrise de Simona Voica, apreciate de Andrei Mocuța la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 15 martie 2020, la tema „a) după modelul poemelor lui Brautigan cu Charles Baudelaire, încercați să scrieți o serie de 3 poezii cu/despre un autor/personaj preferat (nu neapărat din literatură, puteți alege din seriale, filme etc.); b) compuneți cel mai scurt poem pe care vi l-ați imaginat vreodată”.

 

Sirene

Gregor nici nu vorbea
când a învăţat
să cânte
la trei uşi
deodată.
Muzica lui
se asemăna tăcerii
sirenelor
– părinţii se urcau pe pereţi,
lumea de afară
li se urca pe pereţi,
pereţii se urcau pe pereţi
în timp
ce el alerga râzând
de la o uşă la alta,
închizând, deschizând,
tac tac tac.
Apoi a învăţat să vorbească
şi n-a mai cântat.

 

Umbrela

Doamna Samsa
ofta mereu
văzându-şi fiul
stând seara
în fotoliu
cu umbrela deschisă,
din care ploua mărunt
cu noctuide,
fiindcă nu-i bine
să ţii o umbrelă
deschisă în casă.

 

Captcha

„De ce nu mă crezi
când îţi spun
că nu sunt robot”,
întrebă Gregor,
„şi nu mă laşi să fiu
online?
Şi tocmai tu
te-ai trezit
să mă judeci?”
Merse cam departe,
iar bietul laptop,
rămas fără etichete,
începu să plângă
din toate tastele.

 

Carenţe

merg şi nimic
nu mă împiedică
să cad

#simona voica

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *