Poezie scrisă de Andreea A. Gheo, apreciată de Svetlana Cârstean la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 14 octombrie 2018, la tema „dimineața”.
în fiecare dimineață Viviana își colora buzele
cu rujul ei Chanel
își aprindea o țigară, și fără să știe
o creatură stranie cu blăniță protectoare
o păcălea
puțin câte puțin
în timp ce-i molfăia
din dura mater.
imediat a apărut prima gaură
următoarea
convulsiile care-au zdruncinat sofaua
firicele umede alunecând pe tâmplă
scalparea șocantă și bacteria aceea de nerecunoscut
care se tot încăpățâna
să nu renunțe
Viviana,
acum ești fetița care vorbește cu furnicile și hipopotamii pe care
numai ea îi vede
dar o bucată străină de carne
un petic miraculos și perfect compatibil
o să ajungă la tine
după fiecare durere de nesuportat
există o durere mai mare
dar și viață după durere
o să te dai jos din pat
iar undeva, cât mai departe de boală
e o dimineață în care
îți acoperi cu bucle blonde
craniul metalic
îți aprinzi o țigară
iar peste buze Chanel Rouge Allure
