de Adina În Ţara porcuşorilor buclucaşi cu ochelari de vedere şi inimă de leu e mereu toamnă ruginie şi însorită, şi ai tot timpul la îndemână o limonadă cu merişoare şi busuioc. Fotolii moi şi galbene, cu acoperiş de stele, sunt înfipte în pământul plin de grâu albastru şi înţelept. Fiecare fotoliu adăposteşte câte un porcuşor…
De la telegramă la scrisoare
de Camil P. Camil Sunt în Danemarca. Punct. Am considerat mereu că este un motiv de laudă să ieși din țară. Punct. De ce? Semnul întrebării. … Punct. Nu e cine știe ce. Punct. Dragă tată, Ți-am trimis telegrama de acum două zile cu mult drag și, aș spune, cu o oarecare mândrie. Sunt aici,…
O zi obișnuită
De Ana-Maria Luni, de noiembrie, a fost o zi obișnuită. Mulți au ieșit de dimineață. Doar pentru a accepta tot chinul ce se prelinge pe ziduri. Același pe care l-au dezbrăcat rapid, noaptea trecută, înainte de a se scufunda în case. Acum din nou. Curg în jos șiroaiele groase, înlocuiesc trupurile ce se uniformizează în…
Domnul Fiori
povestită de Margo Domnul Fiori dǎdea fiori şi nu din cei de dragoste, ci de fricǎ. Era era o combinaţie bizarǎ de eleganţǎ şi neglijenţǎ. Purta o costumaţie neagrǎ, indiferent de anotimp, o pǎlǎrie înaltǎ, de catifea şi pantofi scâlciaţi şi adesea murdari. Avea o figurǎ alungitǎ, faţa mereu nerasa, pǎr aproape inexistent pe creştet…
Dark Blue
Povestire trimisă de Radu În Pustiul Albastru nu e nicio linie, nu e niciun semn. Nu există drumuri, nici oraşe pe care să le unească. Nici ape care curg, nici ape care stau. Pustiul Albastru e tăcut. Şi bătrân. La fel de bătrân ca moartea. În el nu se aud nici consolări, nici cântece, nici…
MASCA
Povestire trimisă de Vali Popescu Undeva în preajma sărbătorilor, i-au îmbarcat într-un autobuz pentru elevi şi i-au dus la Casa Poporului. Un culoar întreg, presărat din loc în loc cu arcade monumentale, devenise vizibil în lumina unui şir lung de candelabre. Ghidul le-a explicat că acestea se aprind doar cu ocazia vizitelor din cauza consumului. Apoi a rămase…
SALA DE DANS
Povestire trimisă de Cristina – Pot să am o cafea? – Exista un automat pe hol. Da, trimit pe cineva să vă aducă…dar tremuraţi? – N-am…n-am, fumat azi…. – Luaţi o ţigare. Relaxaţi-vă, doriţi un doctor? (semn din cap „nu”). Atunci să reluam. Aţi declarat că nu ştiţi unde vă aflaţi în noaptea de 10…
MEMORII PE RETINĂ
Povestire de Mădălina M-am apropiat de ușa din capătul coridorului. Pașii mei scârțâiau peste grinzile putrezite din lemn și mucegai. În față, o ușă înaltă cu un fel de tapet cărămiziu și zgâriat pe alocuri de niște gheare îmi trezea un fior nebănuit de nimeni. Vata din constituția ușii se ițea printre acele deschizături sfîșiate….
POVESTEA DOMNULUI NARRIS STRÂNS LEGATĂ DE CEA A ORAŞULUI NARRIS
Povestire de Ștefan
Tot ce citiți aici este aproximativ adevărat. Nu se poate pretinde ca după 100 de ani cineva să-și aducă aminte cu exactitate cum s-au întâmplat lucrurile. Dar să o luăm ca o povestire, ca o ficțiune și nu ca o reconstituire a faptelor, cu toate că asta facem.
LA DISTANȚĂ
povestire de Cealaltă Ioana Mi-aduc aminte foarte bine când l-am inventat. Acum 6 ani, 11 luni și 2 zile. Nu râdeți de mine, ca orice femeie, și eu țin minte aniversarile și datele importante. Îl cheamă Filip și e prietenul meu imaginar. Prietenia noastră a avut câteva suișuri și coborâșuri, cum e și firesc, mi-aduc…