Poem scris de Cătălina Ioana Bălan, la Atelierul Mornin’ Poets #111, cu Ioana Iuna Șerban, din 1 iunie 2025, la tema referințelor la modă versus sine versus societatea în care trăim.
Patrupezi conștiincioși fără amintiri sălbatice
îmbrăcați în jachețele molatice
Patrupezi liniștiți pășind alene pe lângă borduri
mușinând un fir de iarbă
și neînțelegând
mirosul verde
în timp ce ei se scaldă în mirosuri aurii
Patrupezi cu urechi blege
și ochi lenevoși
scuturându-și hăinuțele
și blana uneori
Patrupezi târându-și
lăbuțele greoaie în botoșei aurii
ca niște bătrânei senili imaginându-se câini
– dar nepoții lor sunt cei care
aduc contribuții indubitabile
la drepturile animalelor:
dreptul la glugă, dreptul la botoși
coada încovrigată se dovedește a fi
un detaliu inutil
mai bine o tăiem
cățeii sunt fericiți și dacă nu dau din coadă
Patrupezi liniștiți umblând și umplând
imaginația stăpânilor îmbrăcați în jachețele molatice
aurii
