Povestire scrisă de Eduard Tănase, premiată de Maria Manolescu la concursul trimestrial de povestiri – „Mi s-a părut o povestire plină de straturi și surprize, cu o tehnică aparte și foarte eficientă de a anula ca prin farmec distanțele dintre locuri, timpuri și oameni. Am găsit aici umor, empatie, senzorial trecut prin filtrul afectiv și invers. Și mi-a plăcut foarte mult tema: două surori care descoperă că le leagă mai multe decât credeau.”