Poezie scrisă de Călin Grigorescu, apreciată de Lavinia Bălulescu la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 7 aprilie 2019, la tema „despre dispariția cuiva drag sau pur și simplu despre cum vă raportați voi la discuțiile despre moarte, despre ce vă vine prima dată în minte când cineva deschide discuția despre acest subiect, cum vedeți voi acest subiect, ce simțiți, prima amintire legată de moarte, despre imaginarul vostru personal din spatele acestei teme. Rugămintea ar fi, pe cât se poate, să nu folosim în poeziile respective cuvintele „mort, moarte, a muri””.
Iată copiii tăcuți,
Aerul în loc de flori de cireș
Și molozul în loc de stradă.
Iată casa topită,
Ferestrele spulberate
Și umbrele noastre imprimate pe perete.
Iată soarele.
Iată soarele.
Iată-ne pe noi.
Printre ruine,
O poartă Torii,
În picioare.
