20 iulie , 2021

VEDERI POȘTALE CU ALANA PAYNE ȘI BOJACK

VEDERI POȘTALE CU ALANA PAYNE ȘI BOJACK

Poezie scrisă de Iulia Stoichiț, apreciată de Mihail Vakulovski la atelierul de poezie Mornin’ Poets, pe 4 iulie 2021, la tema o întîmplare cotidiană, trăită în viaţa de zi cu zi (poezia realului cotidian).

1.
se lasă seara în sardinia
clișeul că italienii sunt zgomotoși
nu e clișeu
(ți-o spun cu toată sinceritatea ginei felea)
trebuie să se salute să vorbească
să facă o glumă să-și ofere context
să spună măcar o dată „vaffanculo“
ca „bună, ce faci?”

2.
mătușa-mea povestește pentru a nu știu câta oară
despre mașina spartă cum eu am fost poliţistul constatator
e spart geamul mic din spate pe partea șoferului
(au lăsat GPS-ul în urmă)

3.
sărbători câmpeneşti în diferite localități unde
toți se cunosc între ei nu e nimeni care să stea acasă
se dansează vârstnicii îi învață pe cei mai tineri
mazurcă polkă bachata vals tango
nu, nu dansez nu m-a învățat nimeni

4.
ziceau într-o zi la știrile lor că vor să mute vârsta
de pensionare la 73 de ani
mătușa-mea s-a revoltat
dar de unde atâţia bani la buget pentru pensii
mă întreb
italia e a doua țară după japonia
cu populația cea mai îmbătrânită

5.
o parte din Homo Deus a fost citită
la serbările câmpenești la ultima la care am fost
trecusem deja la o teză de doctorat
despre Școala de la Brașov
(ţi-aş povesti dar nu te interesează
la fel ca toate celelalte poveşti
în care am dat anunț „caut sclav”)

6.
mătușa-mea povestește cum o dată
a căzut un gecko pe ea din senin
în urma reacției unei doamne de la masă
când a apărut un greiere în fața ei
era coana mare din tom şi jerry
care se speria mereu de jerry soțul a devenit
tom cu aceeași promptitudine scârbită a motanului
salvator de cucoane sclifosite
n-ar trebui să zic de ele

7.
în liceu vara într-o noapte
vorbeam cu tine îmi spuneai cum îţi plac
sânii în termeni volumetrici eu îţi explicam
timid că după ştiinţa mea corespund criteriilor tale
ai spus că nu mă crezi până nu vezi poză
(ai primit după 6 ani sau aşa ceva)
hop ditamai greierele
la mine în cameră prin ușa de la balcon
mi-era că e călugăriţă aşa mare era
şi că mai e şi lesbiană şi până dimineaţă
mare parte din mine va fi mâncată
(dacă aveam certitudinea că
ar fi mâncat ce trebuie, nu plecam)
mi-am luat laptopul am dormit în camera alăturată
dimineața greierele era încă conectat
la minunile internetului ai râs de mine
am aflat că nici tu nu te dai în vânt
după gângănii
păianjenii mai ales
îţi repugnă

8.
fetița de 4-5 ani de la ultima mea ieșire la mare
era învățată de bunic să înoate îi tot dădea
mingea să o prindă o trimitea înapoi la el
avea în spate un fel de aripioară ca peștii
nu mai ajungea cu picioarele pe nisip de mult timp
era veselă se arunca cu capul înainte
mă gândeam cum ai fi
procedat tu ca să-ţi înveţi
fiica să înoate ai un băiat din prima căsătorie
pe vremuri îţi reaminteam
cum l-ai părăsit şi că nu aş vrea să fiu în locul tău
în ziua în care se va revolta împotriva tatălui absent
(tot în momentele de slăbiciune ai recunoscut că nu eşti
un părinte bun)

9.
e seară deja în sardinia
stelele nu se văd din cauza iluminatului public
totul pare simplu aici
nimeni nu-și bate capul
decât cu propria existenţă zilnică
turiștii care atrag locuri de muncă pentru italieni
şi imigranți deopotrivă
dar care scumpesc traiul zilnic
aerul condiționat care s-a stricat vara pe insulă
e naraţiunea cotidiană preferată
mătușă-mea doarme mă gândesc
la tine și plâng mult

#iulia stoichiț

Comentarii facebook:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *