Poem scris de Florentina Ionaș, la Atelierul Mornin’ Poets #127, cu Emanuela Ignățoiu-Sora, din 5 aprilie 2026, la tema prieteniei.
Dacă l-aș picta pe tata în timp ce urcă dealul din spatele casei
purtând în brațe câinele mort al familiei
ați putea vedea că înaintează greu prin zăpadă și lasă urme adânci
dar nu ați ști că s-a oprit în fața pădurii
acolo unde animalului îi plăcea să alerge
și a căutat cu privirea un loc bun unde să-l îngroape.
S-a întors acasă cu pătura în care a stat câinele
a împăturit-o și a așezat-o la colțul casei
ca pe un stâlp de rezistență
